Ai noştri tineri la ....... "Piter zarabotesc"

Am avut ieri o întâlnire emoţionantă. Eram prin centrul oraşului şi deodată văd de departe figura unui om foarte cunoscut. Era prientenul meu cel mai bun. Prieten cu care nu ne-am văzut aproape de un an dar chiar şi atunci în situaţii similare, adică nu prea ştiu cum îi mai merge pentru că ne-am îndepărtat şi nu mai ţinem legătura întratât de strâns.
După îmbrăţişările călduroase, l-am întrebat cum îi mai merge şi am aflat cu părere de rău că chiar în acea după amiază urma să plece la "Piter", unde lucrează de mai bine de jumătate de an, cu "ghipsocartonul". Am rămas cu gura căscată. Chiar nu ştiam cum să reacţionez. Am zis un "bravo" pentru că nu mai puteam lăsa prea mult timp această pauză incomodă din discuţia noastră, la care el a lăsat ochii în jos şi a zis jenat "eeiii, bravo...".
Anul trecut a absolvit două facultăţi concomitent, facultatea "Etnologie si Muzeografie" şi "Regizorie Teatrală" , dacă nu mă înşeală memoria. Îl ştiam un tânăr cu care se mândreau instituţiile de profil din Moldova. Era permanent invitat la premierile teatrale, el singur fiind un actor cu talent înăscut. Ştiam din vară că aştepta să treacă un training pentru a fi încadrat într-un proiect cu finanţare din afară, care era preconizat pentru promovarea zonei turistice "Orheiul Vechi". Ieri însă, pleca înapoi la "Piter" pentru că loc pentru unul ca el, cu o asemenea specialitate - de cunoaştere şi promovare cu dragoste a rădăcinelor şi valorilor noastre româneşti , la noi acasă nu este.

Ce iubim noi?

În cei 4 ani de studenţie petrecuţi în România am avut ocazia de a o colinda cam de la marea - cea mare, până la Carpaţii Păduroşi şi de la Iaşii mondeni, până în Ţara Moţilor şi după. Concluzii?! Nu am! Sunt confuz! Un singur lucru am înţeles, că ne uneşte pe noi, toţi românii - GUNOIUL! Nimeni nu pune la îndoială varietatea de valori şi opere cultural-artistice pe care le poţi întâlni pe întreg cuprinsul ţării, dar exact, la fel, nimeni nu poate sa nege că în comun avem câmpuri întregi pline de gunoaie, gropi imense care s-au transformat în munţi imenşi de gunoi. Acest gunoi, este peste tot! Prin preajma oraşelor, al satelor, culmea! chiar în sate şi în gospodăriile oamenilor, pe marginea şoselei, aruncat din căruţe - pus gramadă, aruncat din maşini - prins în pungi de plastic, pe cîmpuri, pe malurile râurilor, lacurilor, la marginea localităţilor (în cantităţi enorme!), în munţi....peste tot!!! Gunoiul este împrăştiat pretutindeni! Dacă mergi cu trenul prin ţara ciobăneilor şi ai nefericita ocazie să fii singur şi să nu ai altceva ce face decât să priveşti peste geam, rămâi prostit de atâta incultură de care dau dovadă oamenii.
Paradoxul este că în fiecare comună sau oraş traversat, vezi nu o singură casă pe creasta/poarta căreia să fluture un drapel în culorile naţionale. Acest lucru, probabil, vrea să denote dragostea pe care urmaşii ciobănaşilor o manifestă faţă de ţara aceasta care le-a revenit. Doar că această dragoste nuştiu cui îi este adresată. Pentru că, dacă îţi iubeşti cu adevărat ţara nu te lasă inima să arunci atâta gunoi unde îti pică din mână.

Conferința națională a Ligii Studenților Basarabeni din România

Cu referire la departamentul de presa LSBG:
"În acest weekend a avut loc la Galaţi întâlnirea unui grup de lucru al studenţilor basarabeni din cadrul Ligii Studenţilor Basarabeni din România, desfăşurat în paralel cu un altul la Cluj Napoca. Aceştia au stabilit principalele direcţii privind acţiunile imediat următoare ale ONG-ului din care fac parte.

În urma lucrărilor au fost distribuite sarcinile privind realizarea proiectului Caravana Admiterii care va avea obiectivul de a oferi asistenţa necesară viitorilor studenţi basarabeni din România, absolvenţi ai liceelor din R. Moldova. A avut loc şi prima evaluare a evoluţiei campaniei Trimite o Carte peste Prut! care a avut în vedere situaţia din toate cele 12 centre universitare cuprinse de Ligă. De asemenea, s-au trasat următoarele direcţii privind conţinutul şi termenele limită pentru demararea următoarelor proiecte. Întâlnirea a fost organizată de către Liga Studenţilor Basarabeni din Galaţi cu sprijinul Universităţii Dunărea de Jos."

Biblioteci moderne în satele moldoveneşti

Fondul de carte a circa 40 de biblioteci şcolare şi săteşti din
localităţile rurale ale R. Moldova, va fi reînnoit cu ajutorul
campaniei „Trimite o Carte peste Prut”, desfăşurată în perioada
decembrie 2009-ianuarie 2010 în România şi lansată de Liga Studenţilor
Basarabeni din România în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi
Sportului al R. Moldova.

„Cărţile colectate în România vor ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie, unde este lipsă de carte în grafia latină. Este un lucru necesar, pe care îl aşteaptă bibliotecile şi şcolile de la sate. Fondul de carte în grafie latină, din mediul rural era cu 2-3 ani în urmă de 20-30 % din total. Tinerii de la sate nu au o ocupaţie atâta vreme cât nu există o carte pe care doresc să o citească şi nu o poate găsi la el în comunitate”, a spus Ion Ciobanu, ministrul tineretului şi sportului, în cadrul unei conferinţe de presă consacrată rezultatelor intermediare ale campaniei.

Tudor Cojocaru, preşedintele Ligii Studenţilor basarabeni din România şi din Bucureşti afirmă că tematica volumelor colectate este diversă şi satisface în mare parte doleanţele profesorilor şi directorilor de şcoli care au fost chestionaţi în ajunul campaniei. Sunt cărţi cu tematică şcolară, literară, ştiinţifică, beletristică, literatură clasică, românească, cărţi istorice, de gimnaziu şi liceu.

Demnitate românească în Transnistria

O frumoasă sărbătoare de suflet – cu poezie, cântec şi amintiri – a avut loc la Liceul românesc „Lucian Blaga” din Tiraspol. Cu ocazia celei de-a 19-a aniversări, aici s-au adunat grămăjoară profesori, elevi, absolvenţi şi părinţi pentru a-i spune şcolii dragi: „La mulţi ani!”. În aceşti ani zbuciumaţi, ei au fost o adevărată familie, mai ales când a trebuit să-şi apere liceul şi dreptul la limba română de agresiunile regimului separatist.

Manifestarea a început cu o slujbă religioasă şi sfinţirea instituţiei. „Este o tradiţie. Prima dată am sfinţit şcoala în 1992, iar ultima oară acum cinci ani, după ce am reparat-o în urma evenimentelor dramatice din 2004, când a fost distrusă de separatişti. Am luptat şi Dumnezeu ne-a ajutat să rezistăm”, spune directorul liceului, Ion Iovcev. Pentru el, cea mai mare realizare este că, în 19 ani, peste o mie de copii au fost salvaţi de ideologia smirnovistă. Un copil care a trecut prin Liceul „Lucian Blaga” ştie că vorbeşte româna şi ar putea da lecţii de demnitate naţională chiar şi unor politicieni de la Chişinău. „Pentru noi, anii de liceu înseamnă un examen al vieţii, o lecţie de patriotism adevărat, nu de paradă, de care vorbesc comuniştii”, spune Irina Bolboceanu, elevă în clasa a XI-a.

Eveniment Cultural

Catre, Liga Studentilor Basarabeni din Romania
Domnului, TUDOR COJOCARU-Presedinte

Asociatia Culturala "LA NOI LA ROMANI" impreuna cu Casa de
Cultura a Ministerului Administratiei si Internelor, organizeaza in
data de 26 februarie a.c., ora 17.00, la Sala "NIichita Stanescu" a
Casei de Culrura, evenimentul cultural TAINA CARE MA APARA - In
memoriam GRIGORE VIERU, spectacol de poezie si muzica pe versurile
marelui poet. basarabean. Evenimentul este prilejuit de comemorarea
a 75 de ani de la nasterea poetului si patriotului GRIGORE VIERU si 1
an de la trecerea sa in nefiita.
Parteneri: Asociatia Culturala PRO BASARABIA SI BUCOVINA, Uniunea
Nationala a Tinerilor Basarabeni din Romania, Asociatia Culturala
Romana IDEAL, Liga Studentilor Basarabeni din Romania.Intrarea este
gratuita.
Va rugam sa ne sprijiniti cu mediatizarea evenimentului si
prezenta publicului in sala. Spectacolul fiind televizat, usile se
inchid la ora 17.00.

Prof. NICULINA MERCEANU
Presedinte

Asociatia Culturala "LA NOI LA ROMANI"

Cu ce vă pot ajuta?

Toată lumea este înebunită de facebook în ultimul timp. Trebuie să recunosc că şi eu sunt un împătimit al acestei reţele sociale. Şi ca să nu mai apară semne de intrebare pentru neştiutori şi nedumeriţi încă, vreau să le zic din start ca odnoklassniki.ru este PRIMITIV, în comparaţie cu facebook.com. Plus că eu nu pot să înţeleg pe acei care se "luptă" pentru limba română şi drepturile românilor făcând discuţii pe un site rusesc, prin aceasta încurajând şi promovând un brand rusesc.
Dar despre altceva vroiam să vorbesc. Vroiam să zic că am citit un comentariu pe unimedia care chema lumea la o acţiune. Deşi nici pe departe nu se reinventa roata în "chemarea" aceasta totuşi avea ceva deosebit.
"!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!APEL LA TOTI BASARABENII !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Poveste tristă despre economia noastră şi mai tristă

Un articol ce ne vorbeşte despre situaţia economică dar si cea politică a Republicii Moldova în raport cu România, văzută de analişti economici din România. După cum vă puteţi da prea bine seama, nu prea ne încurajează concluziile specialiştilor bucureşteni. Vă propun mai jos să citiţi articolul complet. (Articol preluat de pe standard.money.ro în exclusivitate pentru SpreVest.ro)

Recesiunea apasă, în continuare, puternic pe autorităţile de la Chişinău. Economia Republicii Moldova, cel mai sărac stat din Europa, a scăzut cu 7,7% în primele nouă luni din 2009. Biroul statistic moldovean nu publică date detaliate pe trimestru, însă cifrele arată o temperare nesemnificativă de la media contracţiei pe primele şase luni din 2009, de 7,8%. Pentru cei interesaţi, la sfârşitul articolului voi pune un tabel cu nişte date comparative dintre România şi Moldova.

Va fi oare România noua Spanie?

După 3 ani postaderare la UE, gradul redus de absorbţie al fondurilor structurale şi de coeziune (numai 10%) ar trebui să provoace îngrijorare autorităţilor române. Numai şi dacă gândim comparativ performanţa noastră cu cea a ţărilor din Est. După numai 2 ani de la aderarea la UE (septembrie 2006), Republica Cehă avea un grad de absorbţie de 26%, Estonia 29%, Ungaria 32,5%, Letonia, Lituania şi Polonia câte 25%, Slovacia 27,5% iar Slovenia 34%. Să nu mai spunem de gradul de absorbţie al fondurilor europene alocate de UE în perioada 2000-2006 în cazul Irlandei (74%), Austriei (68%), Spaniei (67%), Germaniei 64% etc.

Şi să mai spunem că multora din aceste ţări le-au fost alocate fonduri mult mai mari decât noi. De exemplu, pentru perioada 2007-2013, dacă României i s-au alocat 19 miliarde euro din fonduri structurale şi de coeziune (exclusiv agricultură şi dezvoltare rurală), Cehia va primi 26,7 miliarde euro, Ungaria 25,3 iar Polonia 67,2 miliarde euro.

Nu trebuia decât să învăţăm de la alţii. Sunt câteva greşeli pe care cele 10 ţări care au aderat la Uniunea Europeană în 2004 le-au făcut şi pe care autorităţile române nu au ştiut să le evite: