Poveste tristă despre economia noastră şi mai tristă

Un articol ce ne vorbeşte despre situaţia economică dar si cea politică a Republicii Moldova în raport cu România, văzută de analişti economici din România. După cum vă puteţi da prea bine seama, nu prea ne încurajează concluziile specialiştilor bucureşteni. Vă propun mai jos să citiţi articolul complet. (Articol preluat de pe standard.money.ro în exclusivitate pentru SpreVest.ro)

Recesiunea apasă, în continuare, puternic pe autorităţile de la Chişinău. Economia Republicii Moldova, cel mai sărac stat din Europa, a scăzut cu 7,7% în primele nouă luni din 2009. Biroul statistic moldovean nu publică date detaliate pe trimestru, însă cifrele arată o temperare nesemnificativă de la media contracţiei pe primele şase luni din 2009, de 7,8%. Pentru cei interesaţi, la sfârşitul articolului voi pune un tabel cu nişte date comparative dintre România şi Moldova.

Revenim, în valoare nominală, PIB-ul Moldovei a fost de 12,4 miliarde de lei româneşti în primele nouă luni 2009. Spre comparaţie, economia moldoveană a produs cu doar două miliarde de lei mai mult decât veniturile totale ale Petrom, cea mai mare companie românească, din aceeaşi perioadă. Sau cu aproape opt miliarde mai puţin decât valoarea totală a creditelor pe pierdere “produse”, până acum, de firmele şi gospodăriile din România. Comparativ cu România, PIB-ul Republicii Moldova a fost în primele nouă luni cam de 27 de ori mai mic. Cele mai importante sectoare care au tras în jos economia moldoveană au fost industria, cu minus 3,4%, iar construcţiile, cu 2%. Iar ţara este departe de a-şi reveni. În agricultură, un domeniu care angajează multe persoane în Moldova, a înregistrat o scădere de peste 10% a volumelor. Situaţia este cu atât mai drastică în acest caz, deoarece foarte mulţi practică o agricultură de subzistenţă.

Problemele Republicii Moldova, o ţară cu economie puţin adâncă, s-au accentuat în 2009 şi pe alte paliere, deoarece angajaţii de peste hotare nu au mai trimis atâţia bani acasă. În 2008, valoarea remiterilor a reprezentat mai bine de un sfert din PIB-ul Moldovei, bani care s-au dus preponderent în consum. În primele nouă luni din 2009, datele Băncii Naţionale a Moldovei arată că transferurile de bani din străinătate prin sistemul bancar au scăzut cu 17% în perioada ianuarie-septembrie, la 698,6 milioane de dolari. Dar diferenţa aceasta de aproximativ 150 de milioane de dolari reprezintă aproape 4% din PIB-ul ţării între ianuarie şi septembrie 2009. În prezent, aproape 317.900 de moldoveni lucrează peste graniţe, adică mai bine de un sfert din forţa totală de muncă activă.

Doar Prutul ne desparte, că criza politică ne uneşte

Cacofonia din titlu este intenţionată şi bine-asociată cu destui dintre cei care sunt la conducere în cele două ţări. Revin, Republica Moldova este, din unele puncte de vedere, foarte asemănătoare cu România, anume din punct de vedere al crizei politice existente pe ambele maluri ale Prutului. Dacă în România, situaţia pare să se calmeze după mai multe săptămâni de tensiuni, în Moldova, criza politică s-ar putea prelungi până în a doua jumătate a acestui an. Fac o mică paranteză: Moody’s scria în ultima notă despre România că alegerile prezidenţiale nu au rezolvat criza care a bântuit mediul politic românesc în ultimii 2 ani. Închid paranteza. Aşadar, blocajul politic din Moldova a fost generat de incapacitatea Parlamentului de a desemna un nou preşedinte, după demisia din septembrie a lui Vladimir Voronin. De subliniat că Partidul Comunist a blocat în mod constant propunerile venite dinspre formaţiunile politice pro-europene. Pasul următor ar putea fi organizarea de alegeri anticipate, care, însă, ar putea avea loc abia în a doua jumătate a acestui an.

Recesiunea globală, dar şi tensiunile interne, au forţat Chişinăul să apeleze la un acord stand-by cu FMI, aprobat de Fond la sfârşitul lui octombrie. Fondul Monetar a anunţat deja că prima tranşă de 168 de milioane de dolari poate fi folosită pentru acoperirea nevoilor imediate de finanţare bugetară. De altfel, Chişinăul este acum prins în menghină până la alegeri: trebuie să aştepte ajutoare externe de la FMI, Uniunea Europeană, China, Rusia, chiar şi din România pentru a-şi acoperi plata salariilor, a pensiilor şi a altor cheltuieli publice, dar autorităţile nu prea pot face nimic.

Pe final pun un tabel cu date comparative dintre cele două economii (toate sumele sunt transformate în lei româneşti). Dar vreau să mai subliniez ceva tot în încheiere: România a donat 50.000 de euro pentru Haiti, iar Moldova, cel mai sărac stat european, a dat 100.000 de euro. Că doar noi avem nevoie de bani pentru salarii şi pensii, nu?

	Moldova	România
PIB nominal (ian.-sept. 2009)	12,4 miliarde lei	334,2 miliarde lei
inflaţie anuală (dec. 2009)	0,40%	4,74%
exporturi (ian.-noi. 2009)	3,55 miliarde lei	113,18 miliarde lei
importuri (ian.-noi. 2009)	8,93 miliarde lei	150,03 miliarde lei
şomeri T3 2009n(metodologie BIM)	76.200 persoane	699.000 persoane
populaţie ocupată T3 2009	1.250.500 persoane	9.527.000 persoane
rata şomajului BIM în T3 2009	5,74%	6,83%
Sold împrumuturi bancare (noi. 2009)	6 miliarde lei	200,87 miliarde lei
Sold depozite bancare (noi. 2009)	5,83 miliarde lei	163,67 miliarde lei