Retrăiri de 1 decembrie

"Ştii , Sergiu ... Astăzi dorul meu de Chişinău se amplifică foarte rapid şi foarte intens, mi-aş fi dorit aşa mult ca astăzi să fi fost şi eu acolo....Când am venit pentru prima dată în Chişinău ştiu că eu am văzut totul altfel faţă de colegii mei. Ilinca voia în disperare shopping, Ruxi era fericită că vine pentru că băiatul de care ea este îndrăgostită e din Chişinău, Antonio venea şi se bucura doar pentru că nu merge la şcoală, Claudiu se bucura pentru că e ceva nou, iar Anda... Anda venise mai greu, ea era destul de pretenţioasă şi nu era prea încântată de idee la început. E o poveste un pic mai lungă. Oricum, eu ar fi tebuit să vin din anul 2008, dar atunci părinţii mei nu m-au lăsat şi s-au dus doar ceilalţi . În anul 2009 ar fi trebuit să vin din nou dar atunci cei din oraşul meu nu au mai mers deloc, iar in 2010 nu am mai acceptat să ratez ocazia asta. În Chişinău nu mă simţeam în altă ţară, mă simţeam tot în România, ştiam că ăla e pământ românesc şi nimeni nu avea cum să schimbe asta, dar era ceva special la acel pământ românesc, ceva care ma făcut să îl îndrăgesc enorm. Nu ştiu ce, avea acel je ne sais quoi îmi plăcea mult, mult mai mult totul.Oamenii, străzile, cerul, copacii, aerul, totul părea mai bun şi mai special,şi ştiu ca aşa şi este. Mi-aş dori să mai revin şi o să încerc să nu pierd din nou o ocazie ca asta, iubesc pământul basarabean şi o revenire ar fi unul dintre cele mai frumoase lucruri care mi s-ar ptuea întampla:) "

Iris Nutu este un boboc de fată, din Piatra Neamţ. O româncă din Moldova, sau o moldoveancă din România... spuneţi-i cum vreţi. Cuvintele publicate mai sus mi le-a scris azi pe facebook. Sper să nu se supere că le-am publicat aici, dar cred că mulţi ar avea de învăţat din ele.

Iris, Basarabia e şi pământul tău, pentru că e pământul României!