Citesc de dimineaţă precum că organitaţiile teritoriale ale PD nu sunt deacord cu politica fluctuantă, a mai marilor partidului, în ceea ce priveşte o eventuală coaliţie de guvernământ ce urmează să o constituie până la 28 decembrie. Această supărare, a mai micilor, pe nehotărârea mai marilor, îmi aduce aminte de o poezie învăţată prin clasa I-a:
"Раз, два, три
Tata cumpără taxi.
Dar taxi-ul fără cheie -
Tata cumpără femeie.
Dar femeia fără пуцэ -
Tata cumpără căruţă.
Dar căruţa fără cai -
Tata cumpără buhai.
Dar buhaiul fără coarne -
Tata cumpără chiroane
Şi chiroanele 'ndoiete -
Dute tată-n ПЗДМТ!!!"
skip to main |
skip to sidebar
Facebook
Cântarea Scrisului Nostru
Sunt un om al nemâniei,
Lumii astea nestrãin.
Vin din munții latiniei,
Deci, și scrisul mi-i latin!
Zis-a cerul: „Fiecare
Cu-al sãu port, cu legea sa!“
Scrisul ei și râma-l are,
Eu de ce nu l-aș avea?!
Ah, din sângele ființei
Ni l-ați smuls și pângãrit
Și pe lemnul suferinței
Ca pe Crist l-ați rãstignit!
Ochii lui cei ai uimirii,
Când i-ați scos și nimicit,
Ați scos ochii nemuririi
Ce pre noi ne-au îndrãgit.
Ne-ați vroit schimba chiar țeasta,
Sufletul, strãvechiul grai,
Învãțându-ne cã asta
E un bine, e un rai.
Dar din… mare „paradisul“
Iatã ce-nvãțarãm noi:
Cine-ntâi îți furã scrisul,
Celelalte-ți ia apoi!
Vremuri alte vin sã nascã
Omul unui nou destin.
Cum mințintu-m-ai, strâmb dascãl,
Scrisul meu cã mi-i strãin.
Și din gurã și din carte
Cum mințitu-m-ai mereu,
Cum urâtu-m-ai de moarte
Când aflai cã-i scrisul meu!
Știu: ești gata sã mã rumegi
În slugarnicii tãi clești
Când mã uit cu ochii umezi
Cãtre crinii latinești.
Știu cã pașii tãi mã latrã
Când, durut, la el revin.
Ci va arde – da! – în vatrã
Focul scrisului latin!
Foc de care mult mi-i sete,
Care,-ndurerat și sfânt,
Grâul altor alfabete
N-a aprins și ars nicicând.
Deci, lãsați-ne în firea
Moștenitã din strãbuni
Și-ți primi în loc iubirea,
Pacea unor oameni buni.
Nu-i o vinã, Doamne iartã,
Floarea lui cã o vãzum,
Cã ne-am fost iubit odatã
Și ne mai iubim și-acum.
Sunt un om al nemâniei,
Lumii astea nestrãin.
Vin din munții latiniei,
Deci, și scrisul mi-i latin!
Grigore Vieru
Despre Mituri
Mitul provenienţei naţionale al poporului român este balada "Mioriţa". Operă a cărei valoare literară este de necontestat, precum de necontestat este reprezentativitatea motivelor literare expuse in ea. Faptul că balada "Mioriţa" a fost privită ca o "Notre-Dame de Daris" a poporului român, vorbeşte despre înaltele valori culturale care le nutreşte poporul ciobănaşilor. Dar mitul provenienţei naţionale a poporului nostru nu vobeşte nimic despre obligativitatea reacţiei şi instinctului autoconservării în momentele de grea cumpănă. Din contra, ne cheamă la smerenie şi la acceptarea pierii ca pe ceva firesc.
Vă chem pe toţi, pe acest blog, să medităm asupra principiilor care stau la baza evoluţiei noastre ca popor, ca naţiune!
noi nu uitam eroii
Lăsaţi-ne în legea noastră!!!
27 martie 2010
o viata de om, cat o istorie de tara!
HotNews.md
Arhiva blogului
- octombrie (1)
- august (1)
- iunie (1)
- mai (4)
- aprilie (2)
- martie (1)
- februarie (1)
- ianuarie (3)
- decembrie (5)
- noiembrie (6)
- octombrie (4)
- septembrie (2)
- august (1)
- iunie (3)
- mai (3)
- aprilie (10)
- martie (9)
- februarie (9)
- ianuarie (7)
- decembrie (8)
- noiembrie (13)
- octombrie (9)
- septembrie (7)
- august (6)
- iulie (3)
Vizitatori
2 comentarii:
sfirshitul rupee)))
sper asta sa fie si raaspunsul final al organizatiilor teritoriale ale PD, daca asta pana la urma aleg chiroanele indoiete :D
Trimiteți un comentariu