Timpul trece - românii rămân (aceeaşi)

Un prieten, îmi vorbea odată precum că, pe la 1905, un agent al securităţii ţariste îşi făcea o asemenea însemnare în raportul său către Petrograd: "Un cântec scris astăzi la Bucureşti, peste 2 luni va putea fi auzit în orice colţ al guberniei. Această tendinţă nu poate fi oprită de nici o graniţă." (gubernia Basarabia n.p.).

Am "zgărăiat" mai sus o istorioară pe care nimeni azi nu interesează ca subiect de studiu, iar o polemică pe marginea celor expuse ar stârni zâmbete la 95% din eventuala audienţă. Dar dacă e să ne teleportăm în zilele noastre, aşa, ca într-un film bun de la Hollywood, şi la un moment dat , peste ecranul negru apare doar "nowadays..." şi...

..un cântec ce a apărut recent la Bucureşti şi iată ce se întâmplă "at the same time..." la Chişinău:



... ce mai poate să spună agentii "imperialişti" care au fost şi mai sunt la guvernare? Recunosc oare ei rădăcina "problemei" agentului, lui Nicolae al II-lea, de la 1905?

Acest om încearcă să sfideze pe toţi şi să facă singur "dreptatea". Oare va reuşi? Nu cred! Un lucru este tragic de evident: timpul trece - românii rămân (aceeaşi).